Transilvania, CA

1. Mi-am pierdut si gasit telefonul. L-am lasat pe o masa la o cantina gigant, la US Open, sub niste servetele. Mi-au trebuit 30 de minute sa gasesc biroul de obiecte pierdute. Am intrebat vreo 15 functionari cu ecuson unde e, nu stia nimeni. In final i s-a facut mila unuia si am umblat impreuna prin toate coclaurile pana l-am gasit. Initial, cand i-am spus ce am pierdut mi-a zis nonsalant: “Nici o sansa. Doar esti in New York”. Mda. Culmea e ca am gasit si biroul cu pricina si telefonul. Cuprins de cinismul obisnuit al acestei urbe sunt inca uluit de faptul ca cineva si-a luat poate mai bine de jumatate de ora din viata pentru a face o fapta buna. O sa beau o bere in cinstea lui/ei.
2. Daca mai aud pe cineva spunandu-mi cat de frumos este in Maine, ii infig pumnul in piept si ii scot inima. Da, e frumos, dar un frumos plictisitor, plat, facil. Cred ca exista un tip de oameni carora le e frica sa se si uite la un munte mai inalt decat trei blocuri puse unul peste altul. Ma plimbam cu sotia prin peisajul statului cu pricina, dupa o petrecere si vreo doua vodci si bombaneam: “Oare astia au auzit de Yosemite? Sau de canioanele din Utah?” Doi porumbei care probabil cheltuiesc mii de dolari facand naveta de-acolo la bursa din New York si care se plimbau si ei, in fata noastra, m-au auzit, s-au intors si mi-au auncat o privire echivalenta cu un foc de flinta, daca ar fi avut-o cu ei.
3. Joc tenis putin si prost. Am mai rupt o racheta de nervi. Am reflectat si realizat cat de caraghios sunt. M-am calmat putin.
4. Dorm cam cinci ore pe noapte, am avut mult de lucru si inca mai am. Faptul ca am o noua jucarie nu ma ajuta. Instalez, descarc, dezinstalez, ma joc, delirez pe la 4 dimineata. Am finalizat primul meu proiect in Java. Nu-mi dau seama inca daca-mi place dar macar am eliminat un complex mai vechi de-al meu. Impresia de moment este ca se scrie greu si anevoios dar se integreaza si intretine usor. Ca orice tehnologie, e un compromis. A, si am facut mutarea. Si chiar sunt incantat. Nu am mai folosit Windows acasa de o saptamana. Merge Eclipse pe OSX brici.
5. Cand m-am apucat sa le spun oamenilor ca ma mut la San Francisco au inceput cu totii sa-mi planga de mila: “o sa te intorci” mi-a zis unul, “e foarte scump” a intonat corul. Pana una alta am inchiriat o casa cu doua dormitoare, balcon, curte si garaj la sud de Berkeley cu aceiasi bani pe care ii dam pe un apartament cu un dormitor in Astoria, Queens. Plecam peste o luna. Vrea cineva niste dulapuri ieftine? Un monitor vechi?

Zilele astea trec usor de la heavy metal’s not dead la Canadian chick with guitar. Asta e starea de spirit, frustrare la un capat ( Java si multe cutii de carton), melancolie tampo-pozitiva la celalalt (pa New York!). Billy Talent si Feist. Go Canada!

Nu, nu am folosit Photoshop si nici filtre. Doar un aparat point’n’shoot si noroc. Pozele sunt facute in Maine in singurul fiord unul din cele doua fiorduri de pe coasta de est a SUA.

Da, e sexy. Inca mai butonez la el, nu e clar care e configuratia la care ma voi opri. Nu dorm de trei zile. Momentan am Windows si OS X prin Bootcamp si Windows virtual prin VMWare Fusion. Am avut probleme cu configurarea monitoarelor, discurilor externe si cu ceva drivere, dar le-am hackuit. Va urma.

Recunosc, dupa ce am vazut discursul demn de un nou cincinal al tovarasului Jobs, m-a cam batut gandul sa imi iau un iPhone. Mi-a placut abordarea la nivel de interfata si ma asteptam ca functionalitatea sa se ridice la acelasi nivel. In plus, imi plac gadget-urile. Insa pe masura ce se apropia lansarea mi-am dat seama ca voi fi dezamagit. Lipsa de Flash din browser, lipsa unui SDK, minciunelele din campania de promovare si apoi butonarea aparatului pe viu m-au convins ca al meu batran Nokia E61, lent, cu interfata neintuitiva si design antisexy este, cel putin pentru mine, un telefon net superior. Tocmai m-am intors dintr-o mica drumetie prin Maine si in timp ce taxiul ma ducea de la aeroport la serviciu, mi-am dat seama ca daca as fi avut un iPhone as fi fost cam in pom. Mi-ar fi lipsit urmatoarele:

• TomTom GPS care nu numai ca m-a ajutat sa-mi planific traseele si sa le urmaresc in timp real, dar m-a scos din incurcatura la 3 dimineata, cand a trebuit sa gasesc un hotel ca sa nu adorm la volan
• Email corporate in tip real, care m-a tinut la curent cu felul in care a decurs lansarea la apa a unui proiect la care am lucrat
• IM
• Acces direct la calculatorul de la serviciu
• VoIP prin WiFi, pentru a da cateva telefoane urgente si gratuite peste ocean (via TruPhone)
• 600 de dolari pe care astfel i-am dat pe bilete de avion, hotel, homari

Am inceput in week-end sa citesc o carte interesanta, Dreadming in Code se cheama. E despre software, si management in industria de software. Pana acum citatul meu preferat este acesta: “Adding manpower to a late software project makes it later”.

Cum stateam eu asa, cu cartea in fata si picioarele pe masa intr-o curte din Connecticut-ul rural, un urs negru maricel traversa agale luminisul din fata mea, facandu-si drum fara nici o problema spre padurea adiacenta. Pana m-am dumirit eu si mi-am dar seama ca ar merita o poza, bestia era departe. Abia i-am prins fundul.

Cand am vazut fisa tehnica a iPhone-ului, mi-a sarit in ochi faptul ca lipseau anumite elemente de functionalitate. Unele dintre acestea pot fi gasite la orice dumbphone de 20 de dolari de pe piata. Nu am fost surprins insa. Apple este o companie care vrea sa faca bani, cat mai multi, cu cat mai putine resurse si investitii, lucru care mi se pare normal. Din acest motiv, un produs Apple stie sa faca din ce in ce mai multe lucruri, cu cat numarul de versiuni creste, iar lucrurile noi sunt oferite in portii mici. Nu m-am gandit pana acum ca aceasta zgarcenie ar avea in spate si motive legate de partea de dezvoltare, ca anumite functii sunt intarziate pentru a-i obliga pe utilizatori dar si pe cei care scriu cod sa se concentreze asupra unor elemente noi, care fac acelasi lucru dar putin diferit, chiar mai bine in anumite cazuri. Acest articol m-a convins chiar daca analogia dintre lipsa sagetilor de pe tastatura primului Macintosh si lipsa functiei “cut’n'paste” la iPhone e cam subreda.

Actualul calculator e pe moarte si incerc sa decid cine ii va fi urmasul. M-am hotarat ca vreau ceva cu procesor core duo sau similar, am taiat de pe lista Fujitsu, Dell si Toshiba, pentru ca m-am lamurit, nu sunt de comitet. Am ramas cu doua optiuni: ThinkPad T Series sau MacBook Pro. Primul e ceva mai ieftin, al doilea imi ofera un sistem de operare in plus si posibilitatea de a rula Parallels. Mai sap. Sunt insa curios daca cineva care ruleaza Windows pe MacIntel a avut probleme cu drivere si periferice (imprimante, harduri externe, routere/retele).

Wired publica un articol interesant si incitant despre socializare online intr-un sistem deschis, fara cont si parola. Ideea principala e “Internetul in sine e cea mai buna retea de socializare” si propune crearea unor atribute specifice pentru hyperlink-urile clasice.

Am vazut ultimul film din seria “Bourne”. Nu prea am ce sa comentez despre film – mi-a placut, mai ales cum este filmat/montat. Ce mi s-a parut insa interesanta a fost aparitia unor masini de tip Dacia Logan folosite de politia din Maroc. Sunt curios daca e vorba de product placement cu campanie in spate sau doar de o aparitie intamplatoare.