Pe Hudson in sus
Contextul geografic al Manhattan-ului mi s-a parut mereu ciudat: o insula intr-un estuar; la vest un fluviu, Hudson-ul, la est un canal cu nume de rau, la sud Atlanticul. La nord… tot Hudson-ul.
Un fluviu industrial, poluat de combinate chimice, mine si o centrala nucleara. Un fluviu cu apa dulce in nord si sarata in sud, acolo unde oceanul se infiltreaza in timpul fluxului. Coline in dreapta si stanga, castele cu veleitati de Rin sau Loara, orasele suburbane fara identitate, gramezi de deseuri de la fabrici de ciment, cupola centralei atomice de la Indian Point.
La vreo ora si jumatate de New York, in Beacon, chiar pe mal, o fundatie de arta moderna - Dia - a transformat o fabrica de biscuiti intr-o galerie. Uriasa. Pefecta pentru panze supradimensionate, instalatii metalice de fonta in care pur si simplu te pierzi, instalatii video, fantani, gauri in pamant si alte bazaconii, unele pe intelesul meu, altele cam pe langa.
E relaxant in orice caz. Oreselul adiacent e trist, are farmec si pare oarecum de pe alta planeta mai ales stiind ca New York-ul este atat de aproape.
Asa ca sambata, asteptand ploaia care acum tropaie pe geam, am mai taiat un obiectiv de pe lista cu locuri din sau de pe langa NY unde nu mai fusesem pana acum.
